Câinii (necredincioșii) și alte animale

N-am putut să nu fac asocierea între textul citat mai jos și tâlcuirile sfinților, după cum urmează:

„Ziua internaţională a animalelor”; instituită de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor, în 1931, în memoria sfântului catolic Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4.X.1228. Sf. Francisc este prăznuit la această dată de Biserica Romano-Catolică şi de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Nicolae Uszkai/Faceboook

Francisc de Assisi nu e sfânt, iar romano-catolicii ori unitarienii, nu-s Biserică. Ba mai mult, s-o făcut vrășmași ai Domnului, opunându-I-se direct, prin credință, făurindu-și dumnezeu. Să nu fie cu mirare, catolicii, unitarienii se închină ăluilalt, nu Lui Hristos. Că altă variantă nu-i. (Am mai scris aici despre papistași.)

 

Din tâlcuirile Sf. Teofilact al Bulgariei

Nu precum acel Sinopean [Diogene Cîinele] care era îmbrăcat cu trenţe şi locuia în chiup (butoi), care pe mulţi i-a spăimîntat fără de nici o trebuinţă, dar pe nimeni n-a folosit. Iar Pavel nu făcea nimic din acestea: Şi locuia totdeauna în casă şi arăta cu de-adinsul toată luarea aminte întru celelalte fapte bune, pe care cîinescul filosof le defăima, trăind desfrînat şi grozăvindu-se în vileag, trăgîndu-se şi tîrîndu-se de turbarea lui către slava deşartă. Căci, dacă ar fi întrebat cineva pricina pentru care locuia în chiup, n-ar fi putut afla alta în afara slavei deşarte, iar Pavel şi chirie dădea pentru casa întru care locuia în Roma.

Pentru Faptele Apostolilor 27, 30-31

„Câinii” sunt necredincioşii, iar „porcii”, cei ce sunt credincioşi, dar au viaţă întinată. Se cuvine deci, să nu spunem tainele [credinţei] celor necredincioşi şi nici cuvintele cele luminoase şi strălucitoare ca mărgăritarul ale teologiei, celor necuraţi. Căci „porcii calcă”, adică defăima cele ce le sunt spuse, iar „câinii”, întorcându-se, ne „sfâşie”. Astfel fac cei ce se numesc filosofi: când aud că S-a răstignit Dumnezeu, ne „sfâşie” cu silogismele, izvodind amăgituri, anume că aceasta este cu neputinţă.

Pentru Matei 7, 6

Dacă a văzut femeia că ajutătorii ei, Apostolii n-au dobândit împlinirea cererii, iarăşi se apropie cu fierbinţeală [credinţă fierbinte] şi „Domn” Îl numeşte. Iar Hristos, numind-o pe ea „câine” – căci păgânii aveau viaţă necurată şi petreceau în sângiuirile jertfelor idoleşti – , iar pe iudei „copii”, femeia cu pricepere răspunde şi foarte cu înţelepciune.

Matei 15, 25-27

însă, cananeeanca este şi semn al Bisericii celei dintre păgâni, pentru că şi păgânii, lepădaţi fiind mai înainte, mai pe urmă s-au înălţat întru rânduiala „fiilor” şi de „pâine” s-au învrednicit – adică de Trupul Domnului. Iar iudeii „câini” s-au făcut, părându-li-se că din „fărâmituri” se hrănesc, adică din micşorarea [micimea] şi simplitatea slovei.

Matei 15, 28

Mai avem năpârci, vipere, vulpi, păsări, lupi, capre și altele; Francisc și cei căzuți sau neajunși vreodată la condiția omului, sufletului înfiat și înviat de Dumnezeu. Cam așa stă treaba, de fapt.

 

Post scriptum

¹Metaforic? Nț. Genetic. Evoluție a degradării spirituale, duhovnicești, cu consecințe fatale asupra trupului, ființei.
²Necredincioșii-s cei de altă credință, numai nu creștini.