Înainte de sinodul din Creta (2016) nimic nu era în regulă în Biserica Ortodoxă Română (BOR), începând încă din ’65. BOR este Ecumenistă prin acceptarea comuniunii cu Catolicismul, realizată de Atenagoras, atunci, prin așa-zisa ridicare a anatemelor date peste papistași de către Sfinții Părinți la 1054. N-avea autoritatea sfinților, vădit este!, dar nici că i s-o opus careva din patriarhiile oficiale. Nimeni nu are autoritatea de a ridica anateme date de un Sfânt Sinod, întrucât prin anatematizare se osândește erezia. Sufletul care o păstrează este sub anatemă atâta timp cât nu leapădă erezia, spre îndreptare.
Când papa o fost băgat în diptice la Constantinopol (pomenit permanent la slujbe) ca episcop drept slăvitor, iar BOR (încă!) nu are o problemă cu asta în toți cei 57 de ani trecuți deja, înseamnă că ierarhia BOR este una cu catolicii prin credință și faptă, adică acceptă erezia ca dogmă. Toți patriarhii BOR începând cu Justinian Marina sunt ecumeniști. Citiți și cauzele care o determinat „anatematizarea” ieromonahului Grigorie Palama.
Mai jos, un exemplu recent:
Patriarhul Teoctist și filioque – un interviu din 2007
Unul dintre cele mai șocante interviuri cu fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a fost realizat de Doru Braia. Iată câteva fragmente:
„Doru Braia: Pe mine m-a impresionat, aici în România, la Timișoara, unde am găsit un ecumenism desăvârșit. Probabil sunteți informat că, acolo, periodic, au loc întâlniri de rugăciune între absolut toate cultele.
PF Teoctist: Sigur.
Doru Braia: Până și cultul mozaic, care și-a prezentat așa o deschidere pentru o asemenea inițiativă, și-am spus și eu, de multe ori, iată Timișoara este din nou, de data asta un antemergător european, poate deveni un exemplu pentru întreaga Europă.
PF Teoctist: Aveți dreptate.
Doru Braia: Nu numai izbucnirea revoluției acum 17 ani.
PF Teoctist: Acum s-a generalizat, pentru că avem Săptămâna de rugăciune în luna ianuarie, când și aici, la București, și în toată țara, se fac rugăciuni împreună, cu participarea tuturor, la bisericile tuturor. Și câte biserici sunt, atâtea seri de rugăciune facem, cu rezultate foarte frumoase, care întrețin relațiile noastre de prețuire și de rezolvare a unor probleme care vor fi totdeauna, se vor ivi între noi, dar se rezolvă atunci când este gândul îndreptat spre țelul suprem al cuvântului Mântuitorului Iisus Hristos de unitate între noi.
În 1984… am participat în cadrul conferinței Bisericilor Europene, la Riva del Garda, în nordul Italiei, la o ședință foarte importantă a Conferinței Bisericilor Europene, împreună cu Conferințele Romano-Catolice europene. Deci – autoritatea creștină întreagă. Și s-a discutat acolo și s-a definitivat o dorință și o discuție care de mult timp… Problema lui Filioque, a unui cuvânt numai…
Doru Braia: E o dezbatere de o mie de ani.
PF Teoctist: … care era atât de controversat, și de-o parte, și chiar piedică, piedică la rugăciune și la întâlnire. Ei, acolo, ca prin minune, toți am fost de acord, toată adunarea am fost de acord, în urma, bineînțeles, unor comisii de teologi care au aprofundat că acest cuvânt, și așa, și așa, conține același adevăr.
Doru Braia: Păi, Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, când lucra, lucra temeinic.
PF Teoctist: Sigur, sigur.
Doru Braia: … toate comisiile erau bine așezate.
PF Teoctist: Am căzut de acord ca, atunci când suntem noi în teritoriul oriental ortodox, zicem Credeul fără adaosul que (adică fără filioque – n.n.) Și, când suntem în teritoriul romano, unei Biserici catolice, spunem cu (acest adaos – n.n.).
Din emisiunea Talk Șoc, realizată de Doru Braia, difuzată la postul N24 pe 4 ianuarie 2007
Mai jos, interviul complet:
Patriarhul Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, București, 2018
Când unul mărturisește erezia, după cum o făcut Patriarhul Athenagoras în 1965, iar toți cei aflați în comuniune cu ereticul cad de acord asupra hulei, toți sunt tăiați din Biserica Domnului, cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească; toți până la ultimul credincios care le urmează.
Asta mărturisesc și Sfinții Filaret al New York-ului și Ioan Maximovici, împreună cu Sfântul Sinod din care făceau parte, referindu-se la unirea în cuget și faptă a Patriarhului Athenagoras cu Papa Paul al VI-lea.
O declarație oficială
din partea clerului patriarhiei spunea următoarele: “înlăturarea excomunicărilor reciproce dintre cele două biserici restabilește relațiile canonice dintre Roma și Noua Romă. Această restabilire este o necesitate canonică…” – ce poate fi o astfel de mărturisire oficială, altceva decât blasfemie?, altceva decât nerecunoașterea lucrării Sfântului Duh prin Sfântul Sinod convocat de Sfântul Fotie cel Mare, care o anatematizat erezia papistașă?
Care Patriarh, din cei vizați, o lepădat public erezia Ecumenismului, s-o pocăit și o cerut primirea sau reprimirea, după caz, în Ortodoxie?
Sinții Părinți mărturisesc
„Așadar, vă rugăm să rezolvați problemele bisericești apărute și să stați departe de comuniunea cu ereticii, pentru că a fi indiferent în chestiunile acestea aduce cu sine pierderea puterii de mijlocire (pentru alții) în fața lui Hristos.”
Colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 3, Epistola nr. 262 (a Sfântului Vasile cel Mare)
„Pe cei care se prefac că mărturisesc credința ortodoxă sănătoasă și sunt în comuniune cu cei de altă credință, dacă după mustrare și sfat nu se vor îndepărta de aceștia, nu numai să întrerupeți comuniunea cu ei, dar nici frați să nu îi mai numiți.”
Sfântul Marcu Eugenicul, Mărturisirea, CFDS, Ser. A, vol. Χ, fasciculul II
„Fugiţi de cei care, prefăcându-se că nu sunt de acord cu Arie, de fapt slujesc împreună cu cei care îl urmează.”
Sf. Atanasie cel Mare, Patrologia Graeca, 26:1185D-1188C
„Toţi Dascălii Bisericii, toate Soboarele şi toate Dumnezeieştile Scripturi ne îndeamnă să fugim de cei ce cugetă diferit şi să oprim comuniunea cu aceştia”
Sf. Marcu al Efesului, Mărturisirea Credinţei făcută la Soborul de la Florenţa
Nepomenitorii, o reacție fără noimă
Nepomenitorii (semnatarilor sinodului din Creta, 2016, și ai celor aflați în comuniune cu ei) fiind astfel desprinși din Catolicism (sau din credința catolicilor sau din BOR, că-i același lucru) nu acceptă faptul că Biserica Ortodoxă Română era deja ecumenistă, considerându-se astfel a fi drept slăvitori. Sunt, într-adevăr, „drept slăvitori”; ai papistașilor.
Aici, un articol cuprinzător: Erezia din BOR și nepomenitorii – galerie
Pe același subiect
Bartolomeu Anania și Papa Ioan Paul al doilea
(Epistolă către nepomenitori) Cel ce se leapădă de Hristos nu mai poate lucra cu Harul, și aceasta înainte de orice condamnare a vreunui Sobor
Catolicismul și esența lui satanică