Libertatea versus lanțurile libertinajului

„Pentru creştin, libertatea este eliberarea de patimi, de robia lor, adică de robia satanei. Pentru modern, libertatea e concepută ca eliberare de “datoria” virtuţii, de constrângerile sociale şi morale izvorâte din Legea lui Dumnezeu (poruncile).

Pentru creştin, calea spre libertate se află-n ascultare, în supunerea de bună voie (principala făgăduinţă monahală e ascultarea, tăierea voii proprii, nu afirmarea ei). Deci, paradoxal pentru modern, creştinul îşi va putea găsi libertatea prin supunere, dar nu în faţa oricui, ci în faţa autorităţii legitime (Dumnezeu, stareţ, duhovnic etc) şi a poruncilor lui Dumnezeu. Libertatea va fi aflată-n har, iar lupta pentru ea, în căutarea virtuţii.

Pentru modern, calea spre libertate e răzvrătirea şi afirmarea voii proprii – doar că afirmarea voii proprii te duce-n braţele lui satan.”

Facebook/Paul Anicet

Ascultarea de Hristos

Libertinajul o avut parte de un rebranding de succes, fiind numit în mod eronat libertate. Constrângerile libertății și ale iubirii – că-i același lucru -, pe măsura luptei sau a lipsei ei, sunt păstrate sau cedate pentru constrângerile păcatelor și ale patimilor și, după cum e menționat, ale neascultării.

Fără Hristos, fără ascultare, fără tăierea voii proprii, sufletul își face dumnezei și libertăți croite după mintea lui. Ajunge să facă ce-l taie capul, vorb’aia, rupt fiind de Adevăr, pentru că fără ascultare de duhovnic, adică direct de Hristos, sufletul ajunge să ia calea îngerilor căzuți, asemănându-li-se.

Epistola către Romani a Sf. Ap. Pavel

„Pentru că şi făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtaşă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu.”

Romani 8, 21

Tâlcuirea Sf. Teofilact al Bulgariei

„Zidirea şi făptura, zice, s’a supus deşertăciunei, adecă stricăciunei, în loc de: s’a făcut stricăciosă pentru tine omul cel ce te-ai făcut stricăcios; că de vreme ce tu omul după călcarea poruncei ai dobândit trup stricăcios şi muritor, pentru acesta şi pământul spini şi ciulini a odrâslit, şi ceriul învechindu-se trebue a
se schimba şi a se înoi. Şi cum s’a făcut făptura stricăcîosă pentru om? De vreme ce şi s’a zidit pentru om dintru început. Citiți continuarea aici, pag. 130.

Sf. Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Epistolei către Romani, Editura Cartea Ortodoxă, București, 2005, pag. 130

Epistola a doua către Corinteni

„Domnul este Duh, şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.”

II Corinteni 3, 17

Tâlcuire a Sf. Teofilact al Bulgariei

„Unde este Duhul Domnului însă, acolo este slobozenie.”
În lege, zice, era jug și robie, iar în legea Duhului, adecă în Evanghelie, este slobozenie. Drept aceea la acesta priveşte cine-va fără oprire, şi cu slobozenie vede slava Domnului².

²Zicerea acesta a Apostolului tâlcuind-o Coresie zice: „Unde este Duhul Sfînt, acolo şi slobozenia, nu este acoperemânt, nu este slovă, nu sînt jertfe de dobitoce necuvîntătore, fiind-că strălucită este şi vederată propoveduirea prea Sfintei Treimi, şi a înomenirei lui Dumnezeu cuvântululi; şi acesta este cea maî întâi slobozenie dupre Christos, adecă cea întâiu mergetore. Iar cea a doua şi următore, dupre alţii este slobozenia Duhului care se alcătueşte cu a) Cu puterea Duhului şi a râvnei, b) Cu lucrarea cea tare a propoveduirei, c) Cu înţelepciunea celor viitore, d) Cu sfinţenia, e) Cu puterea minunilor, f) Cu slăbiciunea vrășmașilor: a trupului, a lumei și a stăpânitorului lumei, g) Cu nădejdea înfierei, h) Cu fiasca dragoste cea către Dumnezeu, i) Cu mulţimea ajutătorilor mijlocitori sfinţi, j) Cu neîndoita nădejde a câştigărei fericirei. Despre slobozenia acesta a Duhului zis Domnul: „De veţi rămânea voi întru cuvântul meu cu adeverat ucenici ai mei sânteţi, şi veţi cunoşte adevărul, şi adevărul ve va slobozi pre voi… Deci de ve va slobozi pre voi Fiul, cu adeverat slobozi veţi fi (loan 18, 32).
Continuarea o puteți citi aici, pag. 304.

Sf. Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Epistolei I și II către Corinteni, Editura Cartea Ortodoxă, București, 2005, pag. 304

Avem poruncă să fim liberi.

Pe același subiect

Puterile sufletești și mișcarea lor firească
Cauza durerii din ceasul de acum, de Pr. Daniil Sandu Tudor
Predica Sf. Tihon la Duminica Ortodoxiei
Gânduri despre bine și rău (și oameni), de Sf. Nicolae Velimirovici
Despre viața duhovnicească – Pr. Daniil Sandu Tudor
Distrugerea culturii ancorate în Adevăr
„Propovăduiește cuvântul, stăruiește”