„Propovăduieşte cuvântul, stăruieşte cu timp şi fără de timp, mustră, ceartă, îndeamnă,
cu toată îndelunga-răbdare şi învăţătura.” – II Timotei 4, 2 [Tâlcuire]

„Propovăduieşte cuvântul, stăruieşte cu timp şi fără de timp, mustră, ceartă, îndeamnă, cu toată îndelunga-răbdare şi învăţătura.” – II Timotei 4, 2 [Tâlcuire]

Ninive – ne explică Sf. Maxim Mărturisitorul

Sf. Maxim Mărturisitorul închinându-se Maicii Domnului cu Pruncul, Arhanghelilor

Prăznuit pe 21 Ianuarie/3 Februarie
Sec. al XVII-lea, Rogozhskoye
Sursă: icons.pstgu.ru

“Şi s-au îmbrăcat în saci oamenii, şi dobitoacele n-au păscut şi au strigat către Domnul şi Dumnezeu cu stăruinţă; şi s-a întors fiecare de la calea sa cea rea şi de la nedreptatea din mâinile sale”. – Iona 3, 8

“Oamenii” sunt, cum am spus, cei stăpâniţi printr-o greşită judecată a raţiunii de patimile sufleteşti (aici intră și erezia, căci tot a minții este); iar “dobitoacele”, cei ţintuiţi de patimile trupeşti, prin reaua întrebuinţare a mâniei şi a poftei, în vederea plăcerii. Deci toţi îmbracă, ca pe un sac, omorîrea mădularelor de pe pământ, sau a întregii legi şi cugetări pământeşti, şi strigă cu stăruinţă, adică cu glas mare, sau cu îndrăzneală, cerând iertarea păcatelor de mai înainte şi depărtându-se de la cursul obişnuinţei, ca de la o cale oarecare, şi de la nedreptatea lucrată de faptele lor, ca de nişte mâni.” 

Sf. Maxim Mărturisitorul, Filocalia III, Răspunsuri către Talasie, pag. 428

 

Atenție la tâlcuire!

Pofta și mânia sunt străjuite de rațiune, după cum menționează Cuv. Nichita Stithatul, în Despre suflet (spicuiri, aici); pofta, fiind putere sufletească, nu înseamnă numai ușă spre plăcere trupească, ci și satisfacția orgoliului împlinit, mulțumirea mândriei, gândurile care favorizează în context, deși contextul este vătămător – discernământul sau lipsa lui!

 

În loc de concluzie

Feriți-vă de orice formă a vicleniei/a minciunii – nu-i puțin; e totul! Combateți-o în sine atunci când o sesizați la alții și nu vă faceți părtași. Cercetați formele pe care le poate lua viclenia; pentru o cale sigură, tâlcuirile Sf. Teofilact al Bulgariei, care face trimiteri sau, după caz, completează tâlcuiri existente atunci, sunt de ajuns. (Se găsesc pe net). Și se vorbește în Noul Testament despre viclenie în mai multe locuri, fără a o numi.

Pentru Vechiul Testament, pun mai jos câteva citate (bibliaortodoxă.ro)

Leapădă din gura ta orice cuvinte cu înţeles sucit, alungă de pe buzele tale viclenia.

Pildele lui Solomon 2, 24

Limba lor este săgeată ucigătoare şi grăieşte viclenii; cu buzele lor grăiesc prietenos către aproapele lor, iar în inimă ei făuresc cătuşe.

Ieremia 9, 8

Să nu te chemi bârfitor şi cu limba ta nu vicleni.

Ecclesiasticul 5, 16

Tâlcuirile la Psaltire le puteți găsi aici și aici. Descifrați vilcenia și urâți-o.

 

Pe același subiect

Predica Sf. Tihon la Duminica Ortodoxiei
Cauza durerii din ceasul de acum, de Pr. Daniil Sandu Tudor
Gânduri despre bine și rău (și oameni), de Sf. Nicolae Velimirovici
Sandu Tudor, Preotul Daniil de la Rarău, despre viața duhovnicească
„Propovăduiește cuvântul, stăruiește”

Share

Share

Articole similare

Share

Articole similare

Share

Vin și comentariile, acuș.