Lepădați intenția dublă (gândirea dublă, vorba dublă
și interpretarea lor); aduce moarte sufletească.

Lepădați intenția dublă (gândirea, vorba dublă și interpretarea lor); aduce moarte sufletească.

Maeștri confuzi – Pr. Ilie Cleopa

Roadele Ecumenismului prin mărturisirea „marelui duhovnic” contemporan, canonizat la coada de la lumânări.

„Noi toţi mărturisim “o credinţă, un Domn, un botez”, însă datorită mîndriei şi începătorilor de eresuri, care au schimbat învăţătura de credinţă ortodoxă, apostolică, cu dogme noi după mintea lor, precum şi din cauza păcatelor noastre ale tuturor, au apărut în ultimele secole mai multe Biserici creştine – două apostolice – cea Ortodoxă şi cea Catolică şi trei fără succesiune apostolică: protestantă, reformată şi anglicană.”

extras din „Predica la Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic”, a părintelui* Ilie Cleopa

Observați, numai, cum se contrazice singur. Dar cu ce rămâne omul? Cu faptul că papistașii sunt Biserică. Eh, tocmai cu ei s-o unit numita ortodoxie oficială, în 1965, la Constantinopol. Asta-i mărturisită de Sfinții Filaret al New York-ului și Ioan Maximovici, împreună cu Sfântul Sinod din care făceau parte.

Nu reiau descrierea hăului în care se află ierarhia Bisericii Ortodoxe Române prin achiesarea la Ecumenism; am făcut-o deja [aici], [aici] și [aici]. Vor mai fi și altele.
  
 

Despre Sfântul Botez

părintele Cleopa are niște păreri și mai colorate: „Botezul prin stropire sau prin turnare este aprobat de Biserică numai cu iconomie, adică de nevoie. Că ce-ai face cu Bucovina şi Ardealul, unde se botează prin stropire şi prin turnare? Mai rar reuşesc preoţii noştri undeva să facă Botez prin afundare în Ardeal. Este o tradiţie rămasă de la catolici.” – altă contrazicere; începe bine și termină prost. Dacă un creștin (fără echivoc – Faptele Apostolilor 11, 26) poate boteza prunc în numele Sfintei Treimi, dacă este în pericol de moarte sau de nevoie, după cum susține părintele, cum de este tolerată practica, în mod necanonic, într-o întreagă regiune ca Ardealul, la nivel de instituție? Tradiții.
 
 

Giumbușlucuri canonice

și PR** prin viu grai, cum greu se poate egala (rațiune, discernământ, înțelepciune târâș).

În Pidalion, la pag. 18, nota 22, pct 9, pentru întrebarea „Ce este canonul?”, avem așa: „Cum că toate cele rare şi iconomicos şi de nevoie urmate, ori din vre-un obiceiu rău şi de obşte a zice, toate cele ce afară de canon s-au făcut lege sau canon, şi pildă a Bisericii nu sunt […]. Însă şi iconomia aceasta şi nevoia trecând, iarăşi canoanele stăpânesc.”

*Prin „părinte” fac apel la rolul pe care-l poartă orice persoană care crește suflet, spre bine sau spre rău.
**PR, adică Public Relations sau Relații publice (în niciun caz „relații cu publicul”)

 

Pe același subiect

Maeștri confuzi – Pr. Nicolae Steinhardt
Maeștri confuzi – Pr. Constantin Necula
Maeștri confuzi – Ioan Aurel Pop
Maeștri confuzi – Teodor Baconschi

Share

Share

Articole similare

Share

Articole similare

Share

Vin și comentariile, acuș.